Ridicat la 1822, de către domnitorul Grigore Dimitrie Ghica, după planurile arhitectului Xavier Villacrosse, în stil neo-clasic al arhitecturii italiene, Palatul Ghica a constituit iniţial reşedinşa de vară a domnitorului. Inedit, faţă de alte construcţii de gen din epocă, este vastitatea spaţiilor verzi, a grădinilor şi a curţii, tot Domeniul Ghica întinzându-se pe o suprafaţă de 11.000 mp.
Un alt element interesant este tunelul de refugiu, care leagă palatul de Mănăstirea Plumbuita. Doi vulturi impetuoşi, din piatră, străjuiesc intrarea în curtea în care, tei seculari se înşiră de-o parte şi de alta a aleilor, impresionând prin înălţimea lor. Ornamentele exterioare, basoreliefurile şi sculpturile dovedesc un rafinament arhitectural deosebit.
Interiorul, alcătuit din saloane spaţioase, poartă amprenta pictorului italian Giacometti. Plafoanele frumos decorate, cu scene mitologice, personaje alegorice şi motive vegetale îşi mai păstrează încă parfumul vremurilor trecute. Două scări monumentale, din lemn masiv, ce par a îmbrăţişa intrarea, unesc parterul de etaj. Peluza din spatele palatului deschide o perspectiva vizuală mirifică, către Lacul Tei.
Pe o placă de marmură, amplasată pe un perete al palatului, se află următorul text: „Zidit din temelie de către Voevodul Grigore Ghica VIII, Domn al Țării Româneşti, pe moşia sa domnească Colentina, în anul 1822. Aci fu odinioară falnica sa locuinţă de vară, alături de care, spre dreapta cuviinţă, a înălţat apoi întru slava şi pomenirea lui Dumnezeu, biserica familiei cu hramul Înălţarea Domnului şi a împodobit-o cu frumoase daruri prin înalta şi statornica sa voinţă”.
Biserica Ghica Tei – o unicitate, prin forma sa rotundă, prin arhitectura sa diferită de stilul bizantin
În anul 1833, familia Ghica începe construirea unei biserici pe Domeniul Ghica, în apropierea palatului. Realizată de meşterul constructor Iosef Weltz, după planurile arhitectului Xavier Villacrosse, în stil neoclasic italian, biserica se distinge prin forma sa rotundă şi prin ieşirea din tiparele stilului bizantin. Cupola, adaptată planului arhitectural deosebit al bisericii, are şi ea unicitatea ei. O bogată artă decorativă înfrumuseţează biserica, realizată de acelaşi Alberto Giacometti, care a pictat şi palatul.
Palatul Ghica Tei – devine un loc pitoresc de petrecere a timpului liber şi de realizare a unor evenimente deosebite
În „Legatul Măriei Sale întru pomenire Grigore Ghika Voevod pentru Moşia Colentina din anul 1833”, redactat în limba greacă, domnitorul impune generaţiilor următoare să conserve aşezământul, pentru „plăcerea nevinovată şi petrecerea plăcută a poporului”.
Azi, întreg Domeniul Ghica - Palatul Ghica, Crama, Grădinile,Garnizoana, Anexele Cavaleriei- găzduieşte un impresionant centru de evenimente culturale, sociale, de caritate, petreceri, lansări, dineuri, întalniri de afaceri, deschis către cei care vor să petreacă frumos, într-un cadru pitoresc, încărcat de istorie.
Elena Radu
International editions: