La Densuș, la doar 10 kilometri de Hațeg, se află biserica Sfântu Nicolae, biserica cea mai veche din România și din sud-estul Europei. Biserica se prezintă ca o structură bizară, fiind alcătuită din elemente, dacice, romane, gotice și ortodoxe. Istoricul locului este strâns legat de existența lăcașului de cult creștin care, potrivit primelor scrieri despre biserică și sat, a fost ridicat în secolul la sfârșitul secolului al XIII-lea.
Punctele de vedere privind vechimea bisericii sunt cât se poate de controversate. Unii istorici afirmă că pe locul bisericii, în secolul al II-lea a fost construit un templu păgân dedicat zeului Marte. După plecarea romanilor din țară, templul păgân s-a creștinat și de atunci se fac slujbe în sfânta biserică.
Alți istorici afirmă că înainte de venirea romanilor pe locul bisericii era un templu dedicat lui Zamolxe, unde se făceau slujbe și era gestionat de călugări. Săpăturile arheologice au scos la iveală un ulcior pe care era scris Koson, și anume regele dacilor care și-a permis să bată monedă proprie în aur, ceea ce face ca datarea edificiului să fie mutată mult înaintea erei noastre.
Dincolo de părerile privind vechimea ei, biserica din Densuș are o istorie plină de mistere și controverse ceea ce îi dă aura celei mai stranii biserici din țară dar și din Europa. De ce atâtea mistere? Pentru că în zidurile sale au fost încastrate pietre de mormânt romane, blocuri de piatră de tip dacic, coloane și capiteluri de la Sarmisegetuza Ulpia Traian, inscripții controversate și statuete decorative care fac pe mulți să nu accepte poziția istorică oficială. Datorită diferitelor monumente romane înglobate în construcția bisericii acestea au fost salvate de la distrugere.
Biserica se sprijină pe opt pietre funerare romane. Coloanele din interiorul bisericii sunt cât se poate de neobișnuite și poarte inscripții dacice cât și latinești. Acestea sunt altare păgâne romane, pietre funerare sau stele, puse una peste altele iar altarul este situat pe poziția sud în timp ce toate bisericile ortodoxe au altarul spre est.
”În interiorul monumentului se afl o valoroasa pictura murala ce dateaza din prima jumatate a secolului XV, ce impodobeste absida semicirculara a altarului, peretii rasariteni ai naosului, unele parti ale stalpilor centrali, iar la exterior, deasupra usii de intrare in nava, icoana de hram. Pictura din 1443 apartine artistului Stefan Zugravul, semnatura sa aflandu-se sub fereastra sud-estica a absidei. Ansamblul mural imbina sincretistic iconografia traditionala bizantina ce elemente narative si realiste cu trasaturi de renastere timpurie intr-o viziune cu trasaturi folclorice" (descriere de pe plăcuța de la intrarea bisericii).
Din punct de vedere arhitectural, cu toate modificările prin care a trecut, biserica din Densuș nu se încadrează în nicio epocă pentru că este un amalgam de elemente arhitectonice specifice unei anumite perioade.
Chiar dacă oficial ea datează din secolele al XII-XIII-lea, mulți o consideră de origine dacică sau și mai veche. Datorită particularității ei, edificiul este cunoscut ca și cel mai neobișnuit din țara Hațegului și din întreaga țară.
Biserica se află pe lista monumentelor propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.