Încă de la începuturile acestui lăcaș de cult, pelerini, credincioși, tărgoveți, păstori, loalnici sau trecători din alte zone au găsit în acest loc mirific, încărcat de spiritualitae, alinare și liniște sufletească. Mărturiele vorbesc despre un schit din lemn care ar fi existat aici, construit de ciobani din Săcele, pe la anul 1770. Actuala biserică, având hramurile „Sfânta Treime“ şi „Adormirea Maicii Domnului“, a fost ridicată între anii 1835-1839, de doi fraţi ieromonahi veniți din Transilvania.
Biserica Mănăstirii Cheia reprezintă o adevărată capodoperă arhitecturală realizată în stil tradiţional muntenesc, lucrare executată de meșteri locali. Naum Zugravul este cel care a realizat fresca interioară și exterioară, care impresionează prin frumusețea și arta execuției. Iconostasul din lemn sculptat şi aurit, realizat în stil baroc de către meșteri vienezi, este o bijuterie, o adevărată operă de artă. Icoanele împărăteşti, de o rară frumuseţe, sunt opera pictorului român Gheorghe Tăttărescu. Acestea au fost argintate mai târziu, de către meşterul Lazăr din Ploieşti.
Biserica este înconjurată pe trei laturi de chiliile călugărilor, zidite la 1844. Paraclisul cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, ridicat între 1924-1927, are un turn deasupra naosului, care este pictat în ulei, în stil neobizantin, de Grigore Cepoiu. Stranele splendide și iconostasul sculptat în lemn de cireş, operă a sculptorului Profilescu, completeaza maiestuos capodopera.
Pe lângă mănăstire s-a format în timp o mică așezare, cu numele inițial de Teleajăn. Aceasta este stațiunea montană Cheia din zilele noastre, care se bucură de un peisaj extraordinar și de un aer puternic ozonat, propice pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Aici se pot practica diferite forme de turism, de la drumeții montane până la alpinism, sporturi de iarnă și ciclism montan, excursii și vizite la Mănăstirea Cheia, Mănăstirea Suzana, Lacul Maneciu. Cheia se află la numai 60 de km de Ploiești și 130 de km de București.
Surse: