La răscruce de milenii oamenii din Maramureș au ales lemnul pentru a imortaliza dialogul cu Dumnezeu. Ca mărturie a credinței lor stau bisericile din lemn din Maramureș, în număr de circa 100 dintre care opt au fost incluse în 1999 pe lista UNESCO.
Patrimoniul cultural maramureșean recunoscut la nivel internațional cuprinde bisericile din lemn precum cele din Bârsana, Budești-Josani, Desești, Ieud-Deal si Poienile Izei din Maramureșul voievodal, Plopiș si Șurdești din Tara Chioarului si Rogoz din Tara Lăpușului.
Dincolo de armonia proporțiilor și frumusețea arhitecturală, lăcașurile de cult respectă compartimentarea tradițională: pronaos, naos si altar, la care se mai adaugă și pridvorul. Pictura parietală și registrul iconografic sunt realizate de meșteri locali, orânduite după modelul răsăritean împletite cu elemente tradiționale și renascentiste e tip baroc.
Soluțiile arhitecturale, adaptate cultului ortodox, sunt diferite în funcție de perioada de construcție precum și de zona în care au fost amplasate. Înalte, înguste, cu turle lungi și suple amplasate la capătul vestic al structurii, aceste monumente sunt mesagerul vremurilor de mult apuse, care au trăit atât clipele grele în care înțelepții veneau aici să ceară sfatul lui Dumnezeu dar și momente frumoase precum botezuri și cununii.
Bisericile din lemn din Maramureș, prin originalitatea ce o caracterizează, conservă un substrat sufletesc care îi conturează originalitatea în cadrul peisajului tradițional montan din nordul României.
Aceste sanctuare ale Cuvântului păstrează esența istoriei nescrise, se împletesc cu bunătatea fără de margini a localnicilor pentru a-și purta crucea către cer strigând: CREDINȚĂ!