Cea mai veche mențiune asupra peșterii – formată din calcare de vârstă Jurasic Superior - este făcută de binecunoscutul explorator al Apusenilor, Adolf Schmidl, în anul 1847. Acesta a topografiat peștera, realizând o hartă și două profile schematice. Primele cercetări științifice au fost făcute de reputatul cercetător și explorator român, Emil Racoviță, care a vizitat peștera de cinci ori, între anii 1921 - 1923.
Numele peşterii este dat de Gheţarul de la Scărişoara, o comoară de gheață subpământeană, cu o vechime, cercetată până în prezent, de peste 4.000 de ani. Prin cercetarea mai multor carote de gheață, recoltate în 2005, asupra cărora s-au aplecat numeroși cercetători români și străini, s-au descifrat o multitudine de date interesante, de genul: cum a fost vremea în ultimii 4.000 de ani, când s-au produs incendii în zonă, când și cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor etc.
Peştera, aflată la o altitudine de 1165 m faţă de nivelul mării, are o lungime de peste 700 m și este prevăzută cu 3 intrări. Traseul turistic presupune trecerea printr-un aven adânc de peste 50 m şi un diametru de 50 m, echipat cu scări metalice. La baza puțului se află „Sala Mare” al cărei planşeu este un ghețar, ce ocupă un volum de peste 100.000 mc de gheață, cu o grosime maximă de 36 m, format din mai multe straturi, cu vechimi cuprinse între 2000 şi 4000 de ani. Sculptura în gheață din „Sala Mare”, care fascinează prin frumusețea ei, deschide calea către imaginație și mister. Ea este percepută în diferite moduri : unii consideră că seamănă cu o gură de rechin, alții că ar fi un urs cu gura deschisă, sau că ar reprezenta o femeie cu glugă care ține un copil în brațe.
Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn echipate cu mâini curente. În capătul de N-V al Sălii Mari, se află o altă sală numită „Biserica”, de pe balconul căreia se pot admira cele peste 100 de formaţiuni stalagmitice de gheaţă, scăldate în lumina reflectorului. Între blocul de gheață şi peretele de calcar s-au format niște deschideri verticale numite rimae.
În afara traseului turstic există și două rezervaţii ştiinţifice „Rezervaţia Mare” şi „Rezervaţia Mică”, destinate exclusiv scopurilor de cercetare.
Surse/foto:
www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-turist-in-romania--pestera-ghetarul-de-la-scarisoara
Elena Radu
International editions: