Expoziția este realizată de Muzeul Național de Artă al României (MNAR) și include 44 de lucrări de pictură din colecțiile sale precum și 49 de obiecte de artă populară provenind de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Curatori: Călin Stegerean, director general al MNAR și Miruna Moraru, muzeograf.
Din partea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au colaborat conf. dr. Paula Popoiu, manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător științific.
Expoziția își propune să prezinte lucrări realizate la finalul secolului al XX-lea și începutul secolului XX, o perioadă de căutări pentru definirea unui specific național căruia, preponderent, i s-au asociat expresiile lumii rurale, fie că era vorba de creația și tradițiile populare, de imaginea portului și chipului țăranilor sau de spiritualitatea proprie acestora.
Grigorescu a realizat reprezentarea lor într-o manieră detașată de practicile academice, folosind mijloace artistice moderne cum ar fi pensulația fragmentată, o paletă extinsă de griuri, surprinderea efectelor fulgurante de lumină și o construcție sintetică a formelor.
Expoziția are ca axă conceptuală lucrarea „Fata cu zestrea ei”, realizată în anul 1895, care exprimă pe de o parte bogăția materială și spirituală a comunității sătești, pe de altă parte simbolizează pasajul intergenerațional prin care „zestrea” comunității este comunicată noilor generații, oferind confortul unei continuități a valorilor.
O parte dintre obiectele de artă populară împrumutate de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” recompun într-o reprezentare spectaculoasă cadrul scenografic al acestei lucrări, completat de șase costume populare consonante cu vestimentația personajelor pictate de Grigorescu.
Expuse pentru prima dată în Polonia, lucrările lui Nicolae Grigorescu mediază accesul la o parte importantă a istoriei noastre culturale și ilustrează la nivelul concepției și a mijloacelor plastice pasajul picturii românești către modernitatea artistică.
Pe întreaga durată a expoziției (27 iulie – 27 octombrie 2024), va fi organizat un program de activități conexe adresate unor largi categorii de public, organizat în colaborare de Muzeul Național din Gdańsk și Institutul Cultural Român de la Varșovia.
Acesta debutează în data de 28 iulie, ora 16.00, cu prelegerea intitulată „De ce să-l mai iubim pe Grigorescu?”susținută de Călin Stegerean.
„Prima expoziție în Polonia a pictorului nostru național aduce cu ea o parte din imaginea peisajelor din România, a satelor și țăranilor noștri așa cum au fost ei odată. Reprezentând un capitol important din istoria noastră culturală, lucrările lui Nicolae Grigorescu transmit într-o manieră vie și emoționantă un anume spirit românesc care merită să fie cunoscut și în alte spații culturale. Astfel, Grigorescu rămâne peste timp unul dintre cei mai elocvenți și mai iubiți ambasadori ai noștri” susține Călin Stegerean, directorul general al MNAR.
Vor urma, în lunile următoare, ateliere de cusut și broderie inspirate de portul popular, așa cum apare în picturile lui Nicolae Grigorescu; atelier de gătit, inspirat din bucătăria românească, prelegere despre arhitectura rurală din România, prelegere despre folclorul românesc, despre legende românești, atelier de pictură, de dans, concert Oana Cătălina Chițu Band, tururi ghidate ale expoziției în limbajul semnelor, în limba engleză etc. Programul variat de mediere culturală are scopul de a atrage interesul publicului local, cu vârste și interese diverse, față de opera lui Grigorescu și față de cultura română.
Nicolae Grigorescu s-a născut în anul 1838 la Pitaru, în Muntenia și de la vârsta de zece ani a intrat ca ucenic al pictorului Anton Chladek. A continuat apoi ca pictor de biserici până în anul 1861 când a început studiile de pictură la Academia de Artă la Paris ca bursier al statului român. Din anul 1863 s-a alăturat grupului de artiști de la Barbizon descoperind pictura en plain air și subiectele legate de viața oamenilor simpli, petrecând în Franța, cu intermitențe, peste 30 de ani. În anul 1877 a fost chemat în țară pentru a documenta în imagini plastice desfășurarea Războiului de Independență a României. În anul 1890 s-a stabilit la Câmpina unde s-a stins din viață în anul 1907.
Opera sa dedicată lumii satului românesc, prodigiosul său talent care a condus la racordarea picturii autohtone cu modernitatea europeană, imensa popularitate în rândul publicului larg au făcut să fie considerat pictorul nostru național.
Sezonul Cultural România-Polonia 2024 – 2025 este organizat de Ministerul Culturii și Institutului Cultural Român, prin reprezentanța sa de la Varșovia, respectiv de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Institutul „Adam Mickiewicz”, în parteneriat cu Institutul Polonez din București.
cp MNAR
International editions: