În 1687, s-a semnat Tratatul de la Blaj, prin care Habsburgii obligau 12 orașe din Transilvania să primească trupe la iernat. Acesta a fost începutul incursiunii austriace în Transilvania. Fortificațiile medievale ale Clujului au fost considerate învechite, iar posibilităţile de cazare pentru trupe, necorespunzătoare.
Ca urmare, s-a decis construirea unei cetăţui pe dealul omonim – locație strategică, datorită vederii panoramice pe care o oferea asupra centrului vechi al oraşului. Construcţia edificiului a început în anul 1715 şi s-a încheiat în jurul anului 1735.
Proiectul acestei prime cetăți Habsburgice construite în Transilvania a fost făcut de inginerul militar italian Giovanni Morando Visconti (1652-1717). Este o cetate de tip Vauban, situată la o altitudine de 405 de metri, şi prezintă trăsăturile clasice ale unei astfel de construcţii: pereți oblici, bastioane, șanțuri și o redută. Ridicăturile de pământ de jur împrejurul ei protejau clădirile administrative și depozitul de armament.
Intrarea în cetate dinspre centru se face prin Poarta Apei (Wasser Thor), situată pe latura estică. Două contraforturi au fost construite în proximitatea ei pentru a întări sistemul de apărare.
Edificiul mai poate fi accesat şi prin Poarta Vieneză (Wiener Thor), care era intrarea principală pe vremuri. Există de asemenea, două bastioane la nord și nord-est.
Cetăţuia a fost folosită ca închisoare timp de 200 de ani şi aici au fost încarceraţi şi ucişi mulţi oameni. Printre ei s-a aflat şi pastorul sas Stephan Ludwig Roth, executat pe 11 mai 1849. Roth a fost o figură importantă a Revoluției Române de la 1848. A fost un gânditor umanist, istoric și profesor care a susținut ideea că limba română ar trebui să devină limba oficială în Transilvania.
Astăzi a mai rămas doar o parte din vechea cetăţuie: patru clădiri, părți din pereți și reduta, care a devenit Turnul Paraşutiştilor. Componentele sale de pe latura sudică au fost făcute una cu pământul odată cu construirea Hotelului Belvedere, în anii '70. În 1995, o cruce de fier a fost plasată aici, în memoria celor care au fost închiși și uciși în fosta închisoare.
Surse:
Kovács, Klára, “Cetăţuia din Cluj-Napoca”, Referinţe, 23 Octombrie 2014, URL: enciclopediavirtuala.ro/monument.php, Accesat: 13.06.2015.
“Bijuterii din oraşul-comoară: în căutarea Cetăţuii pierdute”, Cluj. Travel, 18 Septembrie 2013, URL: http://www.cluj.travel/in-cautarea-cetatuii-pierdute /, Accesat: 13.06.2015.
“Revoluţia Română din 1848”, Wikipedia, URL: http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu %C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1848, Accesat: 13.06.2015.
“Stephan Ludwig Roth”, Wikipedia, URL: http://ro.wikipedia.org/wiki/Stephan_Ludwig_Roth , Accesat: 13.06.2015.