Palatul Regal – prima clădire monarhică din Bucureşti, domină maiestuos peisajul arhitectural, din centrul oraşului

Pe terenul viran de lângă Biserica Creţulescu (ridicată între anii 1720-1722), un negustor îşi construieşte o casă cu pivniţă, pe care o lasă ca danie, Mănăstirii Creţulescu. Mai târziu, Dinicu Golescu o transformă într-una dintre cele mai frumoase şi arătoase case boiereşti, din zona Podul Mogoşoaia. Casa boierească devine mai apoi, Curtea Domească a lui Alexandru Ghica Vodă.

Aici, va locui şi Alexandru Ioan Cuza, unificatorul Moldovei cu Ţara Românească (la 24 ianuarie 1859) şi creatorul statului român modern, cu numele de România. Din 10 mai 1866, palatul devine locuinţa lui Carol I, primul rege al României. În anul 1927, regele Ferdinand hotărăşte refacerea clădirii devastată  de incendiul din 1926, aducând modificări şi îmbunătăţiri, proces continuat şi de regele Carol al II-lea. După abdicarea regelui Mihai, palatul a trecut în administrarea guvernului.

Stilurile arhitecturale abordate, încep cu neoclasicismul casei Golescu şi continuă cu cel eclectic (cu accente de renaştere franceză) al celor două corpuri refăcute de Carol I. Arhitectura ultimului palat adoptă un stil clasic, desfăşurat pe două niveluri, cu coloane degajate şi pilaştri corintici. Arhitectura de interior este variată, bogată în decoraţiuni impresionante. Piscina regală de la demisol, deţine o friza decorativă cu delfini. La etajul doi, se păstrează încă, unele elemente vechi: lambriuri, nişe false, grinzi, casete iluminatoare, inclusiv elemente decorative (şemineuri, măşti, grilaje, steme, bandouri).

Sala Florentină se remarcă prin tavanul format din casete de lemn pictate. Sala de recepţii de la parter, are un plafon din casete cupolate, ce lasă impresia că se sprijină pe cele 16 coloane dispuse perimetral. Scara Voievozilor este o piesă monumentală, recuperată din palatul vechi, ce face legătura cu Sala Tronului. Cupola pictată are la bază o friză cu medalioane în relief, înfăţişând cei mai importanţi voievozi români. Palatul care găzduieşte acum Muzeul Naţional de Artă, reprezintă el însuşi un monument de artă şi istorie, ce merită vizitat şi admirat.